cum-gestionam-anxietatea

Viața de student, plină de peripeții, prietenii și distracții, lipsită de reguli și control parental, e un vis frumos cu care adorm mulți adolescenți în ultimul an de „stat acasă”.
Visele devin realitate pentru puțini. Pentru majoritatea realitatea vieții de student e un amestec de suișuri și coborâșuri, emoții puternice pozitive și negative, stări fluctuante și efort.

Asta pentru că așteptările noastre nu sunt realiste, dar și pentru că autonomia vine cu responsabilitate și implică efort. Studenția presupune proiecte, examene, stres, adaptare la spațiu și oameni noi și lipsa familiei ca suport.

Nu e de mirare că în primii doi ani de studenție se înregistrează o creștere a anxietății, depresiei, stresului și o scădere a stimei de sine, concluzie la care ajung studiile

Cercetările realizate pe studenți în mai multe țări surprind normalitatea acestei etape și anxietatea este cuprinsă în această normalitate.

Anxietatea este un răspuns firesc al corpului la stres. Când lumea ta exterioară se modifică brusc, deși asta îți doreai, va dura să te adaptezi noului mediu și cerințelor sale. Așa că anxietatea te poate însoți în perioada de adaptare și aceasta poate dura ceva vreme.

Te confrunți cu anxietatea dacă ai următoarele semne și simptome:

  • Modificări ale somnului
  • Modificări ale apetitului
  • Dificultăți de concentrare
  • Iritabilitate și neliniște
  • Frica de moarte
  • Izolare socială
  • Evitare și amânare
  • Lipsa plăcerii
  • Simptome fizice, în absenta unui diagnosticul medical
  • Mecanisme de coping nesănătoase (mâncat excesiv,  abuz de droguri, alcool, exces în folosirea social media sau jocuri video)

Cum facem față anxietății?

Amenințarea creează frică. Provocarea mobilizează resursele.

De curând s-a ajuns la concluzia că există și stres bun, care ne crește entuziasmul și motivația. Iar răspunsul corpului la acest tip de stres, anxietatea, mobilizează resursele și ne ajută să facem față provocărilor. De fapt o diferență uriașă o face percepția pe care o avem cu privire la un eveniment.

Dacă e o provocare, ne simțim motivați și punem la bătaie toate resursele disponibile. Dacă e o amenințare, atunci frica poate scădea performanța. Încearcă să reevaluezi problema cu care te confrunți din perspectiva provocării, concentrându-te pe ce poți face, nu pe ce nu faci bine.

Anxietatea crește dacă cauza anxietății e evitată sau amânată. Neliniștea și teama nu dispar dacă le ocolim sau acoperim.  Studiile arată că peste 60% dintre studenți se confruntă cu anxietatea. Cei ce trec prin experiențe similare se pot sprijini reciproc, își normalizează experientele și pot face schimb de rețete împotrivă îngrijorării. Nu te izola, caută suport și exprimă ce trăiești și simți!

Ai grijă de tine. Mulți studenți își neglijează sănătatea în primii ani de facultate. Somnul insuficient, alimentația necorespunzătoare și alte excese pot crește starea de neliniște și sentimentul de pericol iminent. În perioadele cu anxietate care vă tulbură activitatea e indicat să faceți mișcare, să dormiți mai mult și să evitați cafeaua, ceaiul negru și excesul de zahăr și ciocolată.

Ai grijă de alții. Uneori suntem atât de măcinați de problemele noaste încât nu realizăm cât de mici sunt ele cu adevărat. Acțiunile de voluntariat te pot aduce alături de oameni care te pot ajuta să îți reevaluezi pozitiv viața și resursele. În același timp vei aduce beneficii societății și vei primi apreciere pentru eforturile tale.

Planificare și prioritizare. Dacă proiectele sunt prea mari ele pot fi împărțite în două sau trei părți. Astfel dozăm efortul și creștem motivația. În perioada examenelor e indicat să faci o listă a proiectelor și examenelor în funcție de dificultate și importanță. Lucrează la proiectele care îți plac în perioade dificile. Te vei menaja și să termini un proiect, chiar și unul ușor, te va motiva.

Exercițiile de respirație și tehnicile de relaxare musculară te pot ajuta să gestionezi anxietatea . Stresul afectează felul în care respirăm si poate provoca tensiune musculară. E un cerc vicios, pentru că respirația rapidă și tensiunea musculară te fac să fii mai stresat.  Într-o poziție confortabilă încearcă să inspiri numărând până la 4 și expiră numărând până la 6.

Expirația prelungă liniștește. Repetă până când te simți relaxat. Poți alege să te concentrezi asupra mișcării corpului în timp ce respiri, observând ce se petrece în corpul tău. Sau poți alege să inhalezi calm și să elimini cu expirația emoțiile negative.

Hobby-uri și abilități noi

Cercetările arată că învățarea de noi abilități îți poate îmbunătăți starea mentală pentru că duce la creșterea încrederii în sine și ajută la
conectarea cu ceilalți. De asemenea te pot ajuta prin deconectarea de la problemele care te apasă și care îți pot părea foarte mari pentru că ești atât de aproape de ele.

Oamenii foarte creativi uneori încep un proiect nou când au dificultăți cu cel la care lucrează și se întorc cu forțe proaspete apoi la proiectul inițial. Începerea unui nou proiect se dovedește a fi o metodă de creștere a productivității.

Dacă acțiunile pe care le faci nu te ajută, anxietatea este greu de gestionat și îți afectează relațiile și performanța academică, ia în calcul grupurile de suport pentru studenți sau ajutorul specializat individual.

Trăim într-o lume care promovează autonomia și individualismul. Dar privind realitatea psihologică umană, nu putem asocia evoluția cu independența, ci cu dependența matură. Și nici cu individualismul, ci mai degrabă cu crearea unei rețele de suport autentic. Să ceri ajutor când ai nevoie poate fi un semn de respect față de tine și de încredere în oameni.

Pentru alte postari interesante Irina, autoarea acestui articol, va asteapta pe siteul ei: http://www.irinastoica.ro/